ROMâNIA România este situată în partea de sud-est a Europei Centrale şi se învecinează cu Ungaria la nord-vest, Serbia la sud-vest, Bulgaria la sud, Marea Neagră şi Ucraina la sud-est şi la nord şi cu Republica Moldova la est. România se întinde pe aproximativ 482 km de la nord la sud şi 643 km de la est la vest, ocupând o suprafaţa de 238.391 kilometri pătraţi.

Din punct de vedere administrativ, România este împărţită în 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti (care este capitala ţării). Populaţia este de aproximativ 21 milioane locuitori, dintre care 89% sunt români, restul populaţiei fiind reprezentat de grupuri etnice: maghiari, rromi, germani şi alţii.

Clima României este temperat-continentală, cu influenţe oceanice din vest, mediteraneene din sud-vest şi continentale din nord-est. Teritoriul României este format din munţi grandioşi, dealuri frumoase, câmpii fertile şi numeroase râuri şi lacuri. Munţii Carpaţi parcurg centrul ţării şi sunt mărginiţi, de o parte şi de alta, de Subcarpaţi şi câmpii. Fluviul Dunărea, la terminarea călătoriei sale prin opt ţări europene, se varsă în Marea Neagră, formând una dintre cele mai mari şi interesante delte din lume, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

România este tărâmul contrastelor şi paradoxurilor. Vechea Românie  este un vast muzeu al unui patrimoniu istoric, actual încă chiar şi numai prin faimoasele biserici şi mânăstiri pictate, arta populară sau castelele feudale, toate prezente în cele trei vechi provincii româneşti - Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. România contemporană este întruchipată de către Palatul Parlamentului şi reţeaua de metrou din Bucureşti sau de stilul de viaţă vestic adoptat de locuitorii oraşelor.


ROMâNIA ŞI NAŢIUNILE UNITE

Implicarea României în activitatea Ligii Naţiunilor a debutat în 1921, de când omul de stat Nicolae Titulescu a funcţionat ca delegat permanent al României, fiind ales de două ori (1930 şi 1931) preşedinte al acestei organizaţii.

în această calitate a militat pentru păstrarea frontierelor stabilite prin tratatele de pace, pentru raporturi de bună vecinătate între statele mari şi mici, pentru respectarea suveranităţii şi egalităţii tuturor statelor în relaţiile internaţionale, pentru securitate colectivă şi prevenirea agresiunii.

La 14 decembrie 1955, Adunarea Generală a decis, prin rezoluţia nr. 995 (X), primirea României în ONU, alături de alte 15 state. La 19 septembrie 1967, un alt român, Corneliu Mănescu  a fost ales preşedinte al celei de-a 22-a sesiuni a Adunării Generale a ONU - a fost pentru prima dată când un reprezentant al unei ţări socialiste era ales în această funcţie.

Prin prezenţa sa în diferite organe ONU, România are posibilitatea de a participa la procesul decizional, cu influenţe asupra situaţiei internaţionale la nivel global şi în zone geografice apropiate.


ROMâNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ

România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, încheind astfel un proces care a început la mijlocul anilor ’90.

Obiectivul principal al României, la acest moment, îl constituie consolidarea progreselor şi reformelor realizate, pentru asigurarea unei integrări depline în structurile comunitare. Pe de altă parte, România doreşte să aducă o contribuţie activă la realizarea proiectelor aflate pe agenda europeană şi internaţională să sprijine soluţii eficiente pentru problemele Uniunii.


LEGĂTURI UTILE

Preşedenţia României
Parlamentul României
Guvernul României
Curtea Constituţională a României
Centrul Roman de Informare din Bruxelles
Romanian Travel Guide